Salut dragilor. Azi mă gândeam să fac o listă cu cheltuielile care le ai dacă vrei să trăiești aici. Iar ca și idee suntem o familie absolut normală formată din eu, soția și doi copii, plus mama mea care locuiește tot cu noi in aceeași casă. Costurile pot varia foarte mult de la o zonă la alta și nu îl luați ca un reper!

Să începem cu casa. Este una tipic englezească doar ca este un duplex dacă îl pot numi astfel, deoarece este un complex de 11 case toate unite.

1. Chiria pentru această casă cu doua dormitoare, un living room, o bucătărie și două băi, este de 550£/lună. La acest cost nu este inclus absolut nimic altceva.

2. Impozitul se plătește lunar iar el este calculat in funcție de zona unde locuiești in localitate. Eu spre exemplu plătesc 155£/lună

3. Electricitatea. Eu am absolut totul pe curent. Casa nefiind racordată la gaz. Eu sunt abonat la EON UK și plătesc lunar 147£/lună prin debit card. Cu siguranță că îmi veți spune ca foarte mult plătesc și că aveți voi o cunoștință care plătește 50£ sau mai puțin. Aici depinde foarte mult de sistemul de încălzire care îl ai în casă. Eu am niște calorifere din anii 80-90 care la vremea lor nu îți păsa cât costa pt că erau alte costuri.

4. Licența TV 14£/lună care este OBLIGATORIE atâta timp cât ai TV in casă indiferent dacă te uiți la posturile lor sau ai parabolă din Ro sau te uiți pe Netflix, YouTube sau alți. Amenzile sunt foarte mari dacă nu o plătești (1000£ din câte știu, sper sa nu greșesc). Oricum ai și avantaje pt că poate fi folosită ca si verificate de adresă.

5. Apa. Eu personal am contract cu Anglian Water și plătesc odată la 6 luni aproximativ 250-300£. Având in vedere ca suntem 5 persoane in casă, dus in fiecare zi, spălat in fiecare zi, este un tarif ok după părerea mea.

6. Internetul. Am un abonament cât decât ok pt zona mea la cei de la Sky și plătesc 31£/lună, destul de mult la cât de multe figuri face câteodată, in sensul că sunt zile in care pică netul’ intr-o veselie. Asta este te obișnuiești, nu ești in România sa ai viteze cosmice la tarif mic.

7. Aici vreau sa pun abonamentele la Netflix, Disney Plus, Sim (cartela de telefon) care nu ar fi neaparat o necesitate dar na… trebuie. Netflix 10£, Disney Plus 7£, Sim am la GifGaff 10£ cu 12gb de net și nelimitat minute și mesaje in UK. Semnal cât decât ok, sunt zone in care ii varza netul dar semnal la telefon ai nu ma pot plânge.

Cam astea sunt cheltuielile de bază, cu un total de 924£/luna plus apa.

Acum să vedem și dacă avem mașină, ea nefiind o prioritate dar pentru zona un locuiesc eu este o necesitate. Am o Skoda Superb din 2006 (parcă), cu motor de 2.0 benzină la care am următoarele cheltuieli.

1. Asigurarea. Aici in UK este foarte important să știi că asigurarea se face pe șofer, deci fiecare șofer trebuie să aibă asigurare atunci când se urcă la volan. Deci nu ca in România unde se face pe mașină și conduc câți șoferi vor. În primul an ma rupt asigurarea!!! Am plătit 147£ primele 3 luni apoi mi-au scăzut la 100£/luna restul de 9 luni. Acum că sunt in al doilea an și nu am avut niciun incident in trafic plătesc 58£/lună (LUX).

2. Road Tax. Gen taxa de drum. Fără asta nu ai cum sa conduci. Să nu o confundați cu Rovinieta care este cerută în România pt a conduce în afara localități. Aici plătești Road Tax indiferent dacă conduci numai in oraș. In cazul meu, eu plătesc aproximativ 29£/luna.

3. Benzină cât cuprinde. Oricum sa scumpit în ultima vreme! Acuma prețul pe litru degeaba îl scriu ca se modifica de la o zi la alta. Oricum îi in jur de 1.47£/litru pt benzina.

Pentru o mașină care valorează in jur de 1000£ am cheltuieli lunare de 87£/lună plus benzina.

Viața de zi cu zi este așa cum ți-o faci. Dacă papi la restaurant sau îți comanzi papa prin Deliveroo, Just Eat sau Uber Eat, ieși cam scump. Dacă gătești, aici prețurile pot varia iarăși foste mult, de la un magazin la altul. La Tesco cumpărăturile pentru o săptămâna s-ar cu ușurintă de 120£ iar la Lidl aceleași cumpărături sunt aproximativ 80-85£. Poate la un alt Update la acest articol va prezint și prețurile pentru fiecare produs de bază.

Alte cheltuieli ar fi la școala. Meniul la cantina școlii este 11£ pe săptămâna. Este opțional, copiii decid dacă mănâncă de la cantină sau își aduc de acasă. Câteodată se mai organizează campanii caritabile și se fac donații de către copii pt diferite cauze nobile dar sumele sunt maxim de 1£, dar de regula copiii primesc ceva la schimb.

Acuma sa vedem un total. Cum am scris și in introducere să nu îl luați ca și reper pentru că planul de acasă nu îți va ieși. Chiria este un reper decisiv. TOTALUL ESTE DE 1422£/lună plus benzina și apa, care nu le-am calculat aici. Iar pt mâncare am pus o medie de 100£ pe săptămâna.

Acum trageți voi o concluzie cât de ieftină este viața in Anglia. Ce te rupe este chiria. Am prieteni aici care pentru același tip de casa plătesc 650£/luna in aceeași curte cu mine, alții care stau in case asemănătoare plătesc 900£/luna, iar cu 3 dormitoare prețul sare de 1000-1100£/luna. In Londra pentru un studio (un fel de garsoniera) cunosc pe cineva care plătește 1800£/luna. De-aia se practică in Anglia share-urirea casei pe camere. Gen stai intr-o casa cu alte 2-3 familii câteodată și plătești de regula 80-90£/săptămâna.

Dacă va plăcut acest subiect și doriți și alte articole de genul asta, te aștept în zona de comentarii cu propuneri și păreri. Va pup!

Salut dragilor, azi mă gândeam să scriu ceva diferit și anume stiluri de case britanice de-a lungul veacurilor.

Întotdeauna am fost fascinat de arhitectura britanică în special de când m-am mutat in Anglia și văzând satele cochete de aici și arhitectura asemănătoare a tuturor caselor. Dar partea interesantă este ca nu numai satele au o arhitectura parca trasă la xerox, ci și în orașe sunt construite casele după același tipar.

Casa ta este castelul tău, așa se spune; și nu există nicio îndoială că Marea Britanie are o istorie arhitecturală bogată. Casele de aici variază în stil, de la căsuțe Tudor cu acoperiș de paie, până la casele noi, ecologice, de astăzi.

Am trasat stilurile arhitecturale în continuă evoluție ale caselor britanice începând cu anii 1400 printr-o serie de ilustrații, care descriu modul în care casele britanice s-au schimbat de-a lungul a peste 500 de ani.

1. Tudor House 1485-1560

Când Henric al VIII-lea a fondat Biserica Angliei, Marea Britanie a fost în mare parte izolată de moda arhitecturală a Europei continentală. Ca atare, renașterea artei și arhitecturii clasice, care era înfloritoare în Italia și Franța, a avut o influență redusă asupra locuințelor britanice din secolul al XVI-lea.

Casele Tudor așa cum sunt cunoscute se caracterizează prin acoperișurile lor din stuf și cadrele din lemn expuse, construite în mare parte având în vedere funcționalitatea. Exteriorul acestor case reflectă dimensiunea și compartimentarea camerelor din interior și a existat puțină preocupare pentru simetrie. Ca atare, caselor Tudor nu erau supuse unui proces de înfrumusețare sau stilizare ci mai degrabă erau practice și simple. Cu toate acestea, au existat și câteva excepții: cheresteaua apropiată (cherestea verticală bine fixată) denotă bogăție în sudul și estul țării; iar panourile pătrate mici, (unele cu modele decorative în interior), denotă bogăție în Vest și Nord.

2. Stuart houses 1603-1714

Spre deosebire de Henric al VII-lea, regii Stuart, cu înclinațiile lor catolice, erau mai deschiși către modelele arhitecturale din Europa. Inigo Jones a devenit primul arhitect care a aplicat acest stil clădirilor pentru familia regală. Cu toate acestea, abia după 1660 acest stil va începe să influențeze locuințele.

Casele cu rame din lemn erau încă populare printre comercianții și fermierii din mediul rural în această perioadă, cu toate acestea, casele celor care erau mai înstăriți erau construite din piatră și cărămidă, în special în regiunile de Est și de Sud; iar casele cu două etaje și două dormitoare deasupra la alte două camere de la parter au devenit mai comune.

După ce William of Orange a preluat tronul în 1689, casele olandeze cu acoperișuri înclinate, decorațiuni albe in relief bogat decorate deasupra ușilor și ferestrelor au devenit din ce în ce mai la modă.

3. Georgian houses 1714-1790

Pe măsură ce secolul al XVIII-lea a început cu revoluția agricolă și industrială, o nouă clasă de mijloc a crescut, iar Londra în special a început să se extindă rapid cu case în stil georgian.

Stilul Georgian mai este cunoscut ca și Stilul Palladian numit astfel după un celebru arhitect italian din secolul al XVI-lea, Andrea Palladio, inspirat după operele lui Inigo Jones. Fațadele simetrice au devenit o obișnuință pentru locuințele din această perioadă, iar majoritatea caselor urbane și caselor mari erau acum suprapuse (cu două camere mari la parter iar deasupra alte doua la fel). Noile cercetări mai amănunțite au descoperit că acest tip de arhitectură se poate împarți in două categori deoarece clădirile construite din anii 1760 au o influență ale clădirilor din Grecia antică. Motivele grecești începând să fie la modă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea.

Este recunoscută ca o perioadă care a prezentat clădiri rafinate, elegante, care, spre deosebire de epoca baroc, a fost lipsită de decorațiuni fastuoase.

4. Victorian houses 1839-1900

Odată cu creșterea rapidă a Revoluției Industriale, Augustus Pugin și John Ruskin au fost “luminile” de frunte care au promovat Renașterea gotică în arhitectura exterioară și interioară a caselor britanice.

Casele au fost proiectate asimetric, iar cărămida a devenit din nou la modă. Pe măsură ce clasele de mijloc au crescut în dimensiune și bogăție, oamenii au căutat să-și arate statutul cu decorațiuni generoase și cărămidă colorată.

Casele victoriene sunt adesea considerate un atribut definitoriu al arhitecturii britanice, cu toate acestea, în această perioadă, marea majoritate a populației active a continuat să trăiască fie în căsuțe mici, fie în case spate în spate, recunoscute astăzi ca și case terasate.

5. Queen Anne houses 1880-1900

După o epocă de arcade ascuțite și modele aglomerate, arhitecții au început să se “plictisească” de stilul renașterii gotice și au început să studieze fermele și conacurile vechi din secolul al XVII-lea.

Arhitectul, Richard Norman Shaw, a popularizat stilul Queen Anne pe baza clădirilor cu influență olandeză, care au fost populare în Marea Britanie între anii 1680 -1720 (Regina Anne a domnit doar între 1702-1714). A existat o renaștere puternică în frontoanele „olandeze”; ferestre cu bare și decotiuni pronunțare din lemn deasupra ușii. Casele erau de obicei construite din cărămidă roșie, cu ferestre și lemn vopsit în alb. Placile și panourile de teracotă au fost, de asemenea, populare.

Stilul Queen Anne a fost comun în special în Londra și poate fi găsit și astăzi în cartiere precum Chelsea, Bayswater și Kensington.

6. Edwardian houses 1900-1918

În epoca edwardiană, stilul monumental baroc de la sfârșitul secolului al XVII-lea a fost adaptat pentru case mărețe și clădiri publice.

Pe măsură ce mulți au respins bunurile produse în masă ale erei industriale, meșteșugul și formele tradiționale de construcție au fost reînviate. În această perioadă, Mișcarea Artelor și Meșteșugurilor a dus la o creștere a arhitecturii vernaculare, iar pe majoritatea teraselor eduardene se găseau cadre din lemn, pietriș și plăci suspendate. Pridvoarele și balcoanele din lemn vopsit în alb, cu frezaturi complicate și balustrade au fost, de asemenea, populare.

Exteriorul caselor edwardiene era încă colorat și decorativ, dar modelele și sculpturile erau în general mai modeste decât în ​​epoca victoriană. Odată cu sosirea gazului și, în cele din urmă, a iluminatului electric, casele nu s-au murdarit la fel de mult, încurajând oamenii să decoreze cu tapet și perdele mai ușoare, mai strălucitoare.

Salut, da am Covid (oficial). Azi vreau să vă povestesc experiența mea cu boala, de unde am luat-o, ce face statul Britanic pentru cei bolnavi care trebuie să se auto-izoleze la domiciliu și alte câteva detalii.

Am luat Covid de la fiul meu, care la rândul lui a luat de la grădiniță. Fiind raportat un caz pozitiv la grădiniță, ei ne-a informat prin sms că fiul nostru trebuie să se testeze cu PCR. Clar că a ieșit pozitiv apoi am urmat eu cu soția. Noi nefiind vaccinați am fost nevoiți sa ne testăm cu PCR, ieșind și noi pozitiv și obligați sa ne auto-izolam timp de 10zile, cu posibilitatea de a ieși din autoizolare dacă din a 5-a zi a 6-a zi ieșim negativ la testul Lateral Flo (cel rapid). Regulile sunt foarte simple, și anume, cei vaccinați pot ieși și merge la lucru atâta timp cât au rezultat negativ la testul rapid, dar sunt obligați să se testeze în fiecare zi cu test rapid timp de 7 zile (deci fără carantina pt ei), iar cei nevaccinați trebuie să se auto-izoleze obligatoriu la domiciliu timp de 10 zile.

Ok, dar cum te testezi și unde? Foarte simplu. Comanzi testele pe site-ul guvernului, indiferent dacă vorbim despre PCR sau Lateral Flo (testul rapid) și îți vine acasă prin curier rapid a doua zi sau cel târziu a 3-a zi. Totul este gratuit! Testul rapid îți vine ca și kit de 7 zile (exact cât ai nevoie) și se raportează tot de către tine pe site-ul guvernului, ele având o serie unica. Testul PCR in schimb trebuie să îl trimiți prin Poșta, aici fiind nevoie de cineva care să îți trimită coletul la Poșta tu neavând voie sa ieși din casă.

Deci cum am mai zis totul este gratuit, dar acum să vedem și ce facem in cazul în care se golește frigiderul. Foarte simplu, suni la primărie (Consiliu) iar ei te ajuta cu cumpărăturile până la ușa casei. Iar dacă ai venitul mic și nu poți face munca de la domiciliu ai un ajutor de 500£ de la guvern oferit de, ghici cine? Tot Consiliu. Iar acum dacă te intrebi dar cum de Consiliul îți oferă bani și servicii de cumpărături? Foarte simplu. Tu plătești acel impozit lunar care se numește Counsil Tax, oferindu-ți protecție socială in caz de ceva.

Singura chestie mai ciudată și ne-revizuită este cu școala. Copiii aici nu au voie să lipsească de la ore atâta timp cât au test rapid negativ, amenda fiind de 120£/zi. Noi ne-am confruntat cu această problemă, am sunat la NHS (Sistemul Medical al UK) ridicând această problemă și la ei. Din păcate ești nevoit să cauți o persoană de încredere care să te ajute să îți ducă copilul la școală ei ne-având voie să meargă singuri până la o anumită vârstă sau suporți amenzile. Da școala este școală și este obligatorie! Despre școala din Anglia vă promit un articol separat.

Totul se va schimba în data de 27 Ianuarie când se va renunța la orice restricție, Boris spunând că trebuie să ne obișnuim să trăim cu Covid-ul. Oricum aici doar in transportul in comun și in magazine trebuie sa porți mască, dar in cazul in care nu ai mască, nimeni nu îți spune nimic. Porți masca mai mult din respect față de ceilalți și din spirit civic nu din obligație. Activitățile în aer liber nu au restricție, călătoriile la fel, iar despre certificat verde ca in România, cred ca nici nu exista, nu am auzit sau văzut așa ceva aici.

Cam așa stă situația deocamdată aici in Regat. Este totuși o experiență care merita să o scriu în jurnal. Sper că nu am omis ceva.

Până data viitoare vă pup dragilor și vă doresc multă sănătate!

E ciudat să spun asta, e nedrept că plec, dar e dreptul meu să-mi fac un rost, să-ncerc, s-aleg un drum… poate mai bun.

Salut, am început acest blog din dorința de a împărtăși experiența mea din Anglia cu voi, dar și să scriu unele informații, poate utile pentru unii români care doresc să vină aici sau trăiesc deja in Regat. Țin să precizez că nu îndemn pe nimeni să facă ceea ce am făcut noi, acest blog neîncurajând emigrarea, fiind la liberă alegere a fiecăruia dintre voi unde doriți să locuiți.

Iar pentru a ne cunoaște mai bine, că așa este frumos, ar trebui să mă prezint.

Mă numesc Raul Cengher, am 35 de ani, de loc sunt din inima Transilvaniei, mai exact Târgu Mureș, iar de un an și jumătate (mai exact August 2020) locuiesc împreuna cu familia în Anglia, în apropierea orașului Norwich, “județul” Norfolk, deci la țară cum îmi place mie să îi zic.

Experiența este una puțin mai diferită pentru un băiat de oraș, neobișnuit cu tractoare pe drum in fiecare zi, drumuri înguste, volan pe dreapta, etc, dar este una faina din punctul meu de vedere.

Așa cum am spus mai sus m-am mutat împreuna cu soția și cei doi copii in august 2020, fiind și primul an de pandemie cu Covid-19, un an plin de incertitudini și greutăți. Cât despre experiența din primăvara 2020 în România vă promit eu că voi scrie separat un articol. Va fi ceva senzational.

Cât despre sosirea în Anglia a fost un șoc, văzând câtă libertate este aici, poți ieși în parc, la magazin poți merge liniștit fără declarație pe propria răspundere ca unde mergi. Era ceva de vis, mă simțeam ca românul care a ajuns în occident imediat după revoluția din ‘89, încă parcă mai bine.

Cum urma începerea școlii pentru fiica noastră și ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, nu ne-am bucurat foarte mult atunci de peisaje, explorări sau alte activități de genu’, dar în limita timpului liber am vizitat câteva locuri foarte frumoase, care merita câteva articole separat.

Până una alta, sper că va plăcut acest prim articol, scris cumva cu emoții, cu o oarecare stângăcie, dar cu timpul sper să trec peste orice barieră și să scriu articole de calitate.

Vă pup dragilor și vă aștept cât mai des pe blogul meu.